Pe plai străbun…

O reușită manifestare culturală la Bogda

Cu nostalgia verii abia trecută în amintirea pionierilor, în tabăra de la Bogda, unde cîmpia urcă spre dealurile Lipovei, iar livezile intră pline de rod în pădurile cu mistreți și căprioare, ziua de 14 septembrie și-a înscris scurgerea în straie de duminică, nu ca pînă acum, adică în liniștea patriarhală a curților și ulițelor stăpînite de gospodarii satelor învecinate, ci altfel, la un spectacol fără precedent aci. La un spectacol – Pe plai străbun, cînt și joc de viață nouă – care, în fericitul context al Festivalului național Cîntarea României, pe aceeași scenă, amenajată din remorci camuflate, și în fața aceluiași amfiteatru, pe iarba desfătată de soarele domol al începutului de toamnă, a adunat valori certe ale mișcării artistice de amatori din această zonă.

Cu o inițiativă demnă și de toată lauda și de urmat, consiliile de educație politică și culturală socialistă din comunele Bogda și Mașloc, găsind întreaga înțelegere la Comitetul județean de cultură și educație socialistă, cît și sprijinul necesar la Uniunea județeană a cooperației de consum, au lansat și materializat ideea acestei manifestări complexe în miezul unui ținut pe cît de bogat în tradiții etno-folclorice, pe atît de dornic de cînt, joc și voie bună într-un cadru natural de mare frumusețe.

Și în poiana din inima taberei, cu codrul și izvorul alături, talentul, pasiunea și truda s-au înlănțuit în compunerea unui spectacol cultural-artistic dens, curat, emoționant; pe acest picior de plai - cum, inspirat, grăia cineva -, s-a întîmplat o adevărată serbare a „traseului cultural“ Timișoara - Dumbrăvița - Giarmata - Pișchia - Fibiș - Mașloc,  spre Bogda și mai departe, între dealuri cu sate mărunte și oameni de ispravă.

Fiecare din localitățile numite a avut partea sa de bucurie, prin artiștii amatori - amatori ca statut, profesioniști ca vocație - ce compun renumitele ansambluri de cîntece și dansuri Timișul și Zora (Timișoara), dansuri populare (Dumbrăvița), celebra fanfară condusă de profesorul Matei Loris (Giarmata), dansuri populare germane și fanfară (Pișchia), un veritabil ansamblu folcloric, dintr-un cămin cultural exemplar, unde sorocarii sînt la mare cinste și neuitare (Fibiș), soliști vocal, rapsozi, creatori populari din Remetea Mică, Buzad, Bogda.

Alături de consacrații Laza Cnezevici, Pavel Roșu, de actorul Ion Olaru, am notat autenticitatea în repertoriu și interpretare a unor oameni fără nume ilustre de „bină“, ci numai în îndeletnicirile lor muncitoare: Octavian Milcu, Ion Șerban, Tiberiu Boc, Traian Petroi, Cornel Ștef, Daniela Ciocîrlan, Elisabeta Hegheș; cum nu le-au lipsit emoțiile, i-au răsplătit aplauzele.

După spectacolul propriuzis, s-a încins o horă, așa încît, pînă seara, s-a cîntat și s-a dansat, ca preludiu la o nouă săptămînă de lucru la sate și orașe.

Izbînda aceasta duminicală îndeamnă, desigur, la reeditare, lansîndu-se, astfel, în peisajul cultural timișean, o manifestare de reper.

Teodor Bulza

aus DRAPELUL ROȘU, Timișoara, 15 septembrie 1980